Rezervatia naturala Cheile Tecsestilor

Rezervatia naturala Cheile Tecsestilor

Categoria si importanţa rezervaţiei: complexă, peisagistică cu relief specific format pe calcare, dar în mare măsură acoperit de vegetaţie. Este situată în imediata apropiere şi la nord de Piatra Cetii. De aceea flora şi vegetaţia de aici seamănă mult cu cea din prima rezervaţie, dar din cauza perimetrului mai restrâns şi a geomorfologiei mai simple multe specii şi asociaţii vegetale lipsesc. 

Există însă şi o excepţie remarcabilă şi anume prezenţa şibleacului aici, pe stâncăriile mai abrupte de la partea superioară a versantului stâng al cheilor, cu dominarea mojdreanului. Specia aceasta se află şi în Piatra Cetii, dar după observaţiile noastre el nu ajunge să edifice asociaţii arbustive compacte. Mojdreanul ajunge în Cheile Tecşeşilor aproape de limita nordică a arealului său, atinsă în Cheile Rîmeţului.Trebuie să menţionăm că aspectul actual al vegetaţiei arată clar faptul că arealul stâncăriilor din Cheile Tecşeştilor a fost puternic păşunat cu capre în deceniile trecute, fapt care astăzi a încetat. Prin comparaţie cu Piatra Cetii, pajişile de stâncării calcaroase sunt considerabil sărăcite şi ruderalizate. Este drept că păşunatul cu capre s-a practicat şi pe platoul din partea superioară a Pietrei Cetii, dar doar ocazional şi cu o intensitate mult mai redusă.

(Continuare după galeria de imagini).

 

{gallery}ch_tecsestilor/ch_tecsesti{/gallery}

 

Situaţia administrativă: comuna Întregalde, satul Tecşeşti.

Forma de proprietate şi modul de folosinţă a terenului: de stat, aflată în administraţia Romsilva (Ocolul Silvic), în cea mai mare parte, ca teren forestier, de pajişti şi stâncărie.

Poziţia geografică: în partea de est a Munţilor Trascăului, de o parte şi de alta a Pârâului Cetii; altitudinea maximă 1153 m în Dealul Runcului; altitudinea minimă 775 m în albia Pârâului Cetii din Chei.

Suprafaţa şi limitele: 32 ha, cuprinzând cheile străbătute de Pârâul Cetii şi înălţimea calcaroasă Dealul Runcului dezvoltată pe stânga văii. Limita estică, la nord de Valea Cetii, se suprapune cu limita dintre comunele Stremţ şi întregalde. După aproximativ 200 m se desprinde de limita de comună şi urmăreşte spre nord-est baza abruptului şi marginea pădurii până în Vârful Runcu (1153 m). De aici se îndreaptă spre sud-est, apoi spre sud şi sud-vest menţinându-se tot la baza abruptului calcaros. Limita de sud se află în lungul drumului dintre Răicani şi Tecşeşti, pe care se află limita de nord a rezervaţiei Piatra Cetii. Din acest drum până în firul văii, limita se menţine pe marginea pădurii.
Zona tampon se extinde numai la nord de chei şi în laturile de est şi de nord limita acesteia corespunde cu limita dintre comunele Stremţ şi întregalde. Din şaua dintre Dealul Runcului şi Vârful Prisecii (1150 m) se continuă în lungul unei vâlcele de la obârşia Pârâului Răchite şi, urmărind marginea pădurii şi drumul către satul Răchite, se îndreaptă spre sud spre a ajunge în albia Pârâului Cetii.

Anul înfiinţării şi documentul de constituire: 1995, Hotărârea nr. 20 a Consiliului Judeţean Alba.

Structura şi evoluţia componentelor naturale:

  • Geologia
    Cheile sunt tăiate în calcare masive de vârstă jurasică (jurasic superior), constituite într-o bandă orientată pe direcţia nord-est sud-vest, aflată în raporturi tectonice anormale (reprezentând o digitaţie) cu formaţiunile mai tinere aparţinând cretacicului. Acestea sunt formate predominant din marne, gresii şi conglomerate, roci mult mai puţin rezistente la eroziune.
  • Relieful
    Cheile s-au format prin tăierea transversală a fâşiei de calcare şi au un caracter asimetric, cu versantul nordic un abrupt pronunţat şi prăpăstios, iar cel sudic cu înclinare accentuată şi acoperit de pădure. Abruptul nordic se continuă pe circa 0,7 km cu un relief de creste, ţancuri şi stâncării, lipsit de vegetaţie arborescentă, care a fost inclus în aria de protecţie. De fapt, acest relief pitoresc deţine atributele necesare pentru a constitui obiectul unei rezervaţii, mai mult decât Cheile Tecşeştilor luate separat.
  • Hidrografia
    Pârâul Cetii a tăiat bara de calcar în care a sculptat cheile pe o lungime de 300 m, la altitudinea de 795-780 m, având o pantă medie de 5%. Celelalte organisme hidrografice, toate cu regim temporar, sunt periferice masivului calcaros al Runcului.
  • Solurile
    Relieful calcaros de la nord de chei este golaş, numai cu petice izolate şi subţiri de sol, predominant rendzine şi soluri humico-calcice. Pe versantul sudic, pătura de sol este continuă şi este reprezentată tot de soluri humico-calcice.
  • Vegetaţia
    Stâncării calcaroase. Sunt cele mai preţioase tipuri de habitate din Munţii Trascău şi în general din cadrul Carpaţilor Occidentali. Aici se concentrează cel mai mare număr de specii rare, endemisme, alături de cel mai spectaulos peisaj. În cadrul acestuia, se disting la nivelul vegetaţiei două componente de bază, pajiştile şi tufărişurile de stăncării calcaroase (saxicole calcifile). De la bun început vom menţiona că aici există două mari categorii floristice, şi anume speciile carpato-balcanice şi/sau central europene saxicole-calcifile de altitudine joasă şi speciile stepice xerofle-mezoxerofile stepice-silvostepice eurosiberiene. Putem spune că această întrepătrundere a celor două categorii de elemente este caracteristică masivelor calcaroase din estul Munţilor Apuseni. Iată care sunt principalele tipuride vegetaţie din acest habitat:

    • Pajişti de ovăscior carpatin Helictotrichon decorum, Helictotrichetum decori
    • Tufărişuri de cununiţă Spireetum ulmifoliae
    • Sibleacuri nordice Corno-Fraxinetum orni

Păduri nemorale – Festuco drymeae – Fagetum Morariu et al. 1968
Pajişti secundare montane
de firuţă roşie şi iarba vântului Agrostio tenuis – Festucetum rubrae
Tufarisuri secundare nemorale –
Alunişe Coryletum avellanae.
Specii supuse monitorizării

Endemisme nepericlitate

Cephalaria radiata, Thymus comosus

Endemisme periclitate

Delphinium simonkaianum

Specii caracteristice, supuse monitorizării. Primele şase sunt caracteristice habitatelor de stâncării şi peisajului acestora. A şaptea specie, stânjenelul siberian, plantă caracteristică pajiştilor mezohigrofile a fost găsită în pajiştile cu ovăscior sălbatic aflate imediat la nord-est de cota maximă a Pietrei Cetii, fapt foarte curios în opinia noastră. Bulbucul Trollius europaeus şi narcisa sunt specii care apar cel mai des şi cu cele mai mari populaţii în pajiştile secundare montane de firuţă roşie şi iarba vântului din afara rezervaţiei, dar care au fost găsite cu populaţii bogate şi în pajiştile de ovăscior carpatin de pe lapiezurile din partea superioară a masivului Piatra Cetii, Nu sunt specii rare în perimetrul Pietrei Cetii, dar sunt deosebit de importante în cadrul fitocenozelor de stâncării şi prezenţa lor în populaţii bogate certifică o păstrare bună a mediului în care ele se încadrează.
Centaurea triumfettii , Seseli gracile, Seseli rigidum, Jurinea glycacantha

Modul de ocrotire: gradul de accesibilitate relativ redus a ferit în mare măsură rezervaţia de acţiuni antropice declanşatoare de procese de degradare. Este inclusă în suprafaţa forestieră aflată în îngrijirea Ocolului Silvic.
Construirea drumului forestier prin chei nu a afectat condiţiile locale ale mediului natural, dar întreţinerea lui cu preluarea materialelor necesare din cadrul cheilor poate afecta integritatea rezervaţiei. Rezervaţia este marcată cu indicatoare de ocrotire.

Starea actuală a rezervaţiei este bună şi nu sunt indicii de manifestare a unor procese de degradare.

Pericole care ameninţă rezervaţia: întreţinerea drumului cu utilizarea materialului necesar din cuprinsul cheilor poate afecta starea actuală a cheilor. Exploatarea pădurii chiar numai din zona tampon poate genera procese de denudare şi modificări defavorabile calităţii mediului.

Încadrarea rezervaţiei în interesele economiei locale şi generale: rezervaţia este inclusă în traseul turistic de pe Pârâul Cetii, dar nu este străbătută de nici un traseu turistic marcat.

 

Activităţile permise precum şi regulile de vizitare sunt prevăzute în regulamentul rezervaţiei.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.