Clubul Montan Apuseni

Bâlea Lac

Bâlea Lac

Bâlea Lac

Bâlea Lac- Lacul Bâlea

Acces auto, cazare, trasee turistice marcate de la Bâlea Lac

Lacul Bâlea este situat în Munții Făgărașului la altitudinea de 2034m.

Se poate ajunge cu autoturimul pe DN 7C de la Curtea de Argeș la Cârța.

Lacul este situat în căldarea Bâlei, cea mai mare și mai largă căldare glaciară din Munții Făgăraș. Dacă vii dinspre nord, adică dinspre Sibiu sau Brașov poți să te oprești și la Cascada Bâlea, situată la 1234m altitudine, una din cele mai mari cascada din România. De aici poți urca la Bâlea Lac și cu telecabina!

Cazare la Lacul Bâlea

În zonă există 3 posibilități de cazare:

Cabana Bâlea Lac, situată pe malul lacului, reconstruită pe locul vechii cabane turistice.

Cabana Paltinu și Cabana Bâlea Cascadă– 1234m

-A treia posibilitate, pentru drumeții experimentați este la Refugiul Salvamont.

În căldare se află și o Stația Meteo Bâlea Lac.

Lacul Bâlea este un lac glaciar și este declarat rezervație naturală. Are o suprafață de 4,65 ha, fiind considerat al doilea lac glaciar ca marime din România, după Lacul Peleaga din Masivul Retezat. Adâncimea maximă a lacului este 11,35 m.

În apropierea lacului se află două cabane turistice: Cabana Bâlea Lac și Cabana Paltinu.

Trasee turistice marcate de la Bâlea Lac

Din acest loc pornesc mai multe trasee tursitice marcate care necesită echipament de munte și pregătire fizică adecvată.

1.Un traseu pleacă spre Șaua Caprei- 2310m , apoi se intersectează cu trasul de creastă marcat cu bandă roșie care duce la vest spre Vf. Moldoveanu-2544m și la est spre Vf. Negoiu-2535m, cele mai înalte vârfuri din România! În apropiere se află un lac glaciar deosebit, Lacul Capra.
Marcaj: Triunghi albastru până în șa, apoi bandă roșie.

Tot din Șaua Caprei un traseu urcă spre Vf. Vânătarea (Vânătoarea) lui Buteanu-2507m.

2.Un traseu urcă spre Curmătura Bâlei (Șaua Doamnei) și apoi spre Vf. Paltinu, unde se intersectează cu banda roșie. Tot din Curmătura Bâlei se poate coborî pe un traseu spre Valea Doamnei și apoi la Cascada Bâlea. Marcaj: cruce roșie

  1. Lacul Bâlea- Șaua Netedu-Muchia Buteanu- Transfăgărășan- Cabana Cascada Bâlea- marcaj bandă albastră. Un traseu spectaculos, aerian, cu peisaje uimitoare asupra crestelor Făgărașului! Din căldarea Văiuga se poate ajnge la Vf. Vânătoarea lui Buteanu pe marcaj punct albastru.
  2. Un traseu pleaca de la lac și urcă treptat pe conturul lacului, intersectându-se cu traseul care vine din Șaua Doameni. Marcaj: bandă albastră.

5.Lacul Bâlea- Tunel Transfăgărășan- Cabana Cota 2000, versantul sudic. Traseul se parcurge cu sursă de lumină, prin tunelul de peste 800m și ne permite să jungem pe versantul sudic al muntelui, de unde pleca alte trasee spre văi și creste. Marcaj: bandă albastră.

  1. Un traseu coboară de la lac la Cascada Bâlea și apoi la Cabana Bâlea Cascadă, traversînd Transfăgărășanul. Marcaj: triunghi albastru.

În zonă se găsește și o Bază de salvare Salvamont. Pentru orice neclarități privind traseele vă sugerăm să contactați Serviciul Salvamont, cel carwe vă poate oferi informațiile necesare.

Pentru urgențe, apelați Salvamont Sibiu la telefoanele 0269 216477, 0745 140144.

Clubul Montan Apuseni organizează excursii la munte, cu ghid.
Dacă dorești să afli mai multe despre activtățile noaste te invităm să vizitezi și pagina Facebook a Clubului Montan Apuseni.

Rezervația naturală Lacul Bâlii cuprinde și Lacul Bâlea și este o rezervație naturală de categoria a IV-a IUCN (International Union for Conservation of Nature)- rezervație natrurală de tip botanic. Rezervația este situată în regiunea biogeografică alpină.

Situl are o suprafață de 180 ha și fost declarată rezervație naturală prin Legean nr.5 din 06.03.2000.
Pe aceeași suprafață se afșă două situri Natura 2000- Situl de importanță comunitară Munții Făgăraș și Aria de protecție specială avifaunistică Piemontul Făgărașului.

Ce este un sit de importanță comunitară?

Siturile de importanță comunitară reprezintă acele arii care, contribuie semnificativ la menținerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar și care pot contribui astfel semnificativ la coerența rețelei “NATURA 2000” și contribuie semnificativ la menținerea diversității biologice în regiunea ori regiunile biogeografice respective. Termenul de comunitar se refră în acest caz la Comunitatea Europeană.

Situl Munții Făgăraș – Ro SCI 012

Acest sit se întinde pe teritoriul a 4 județe: Argeș, Brașov, Sibiu, Vâlcea. Situl este situat în bioregiunea alpină și are suprafața de 198.618 ha.

Speciile de interes comunitar din sit:

Amfibieni și reptile:

  • Triton cu creastă (Triturus cristatus)
  • Triton carpatic (Triturus montandoni)
  • Buhai de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata).

Mamifere:

  • Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros)
  • Liliac comun (Myotis myotis)
  • *Lup (Canis lupus)
  • *Urs brun (Ursus arctos)
  • Vidră, Lutră

(Lutra lutra)

  • Ras (Lynx lynx).

Nevertebrate:

  • Ophiogomphus cecilia
  • *Callimorpha quadripunctaria
  • *Cărăbuş (Osmoderma eremita)
  • *Croitor de fag (Rosalia alpina)
  • Croitorul cenuşiu (Morimus funereus)
  • Gandac (Stephanopachys substriatus)
  • Carab (Carabus hampei)
  • Rădaşcă, Răgacea (Lucanus cervus)
  • Lycaena dispar
  • Euphydryas aurinia
  • Cosaşul transilvan (Pholidoptera transsylvanica)
  • Chilostoma banaticum
  • Vertigo angustior.

Pești:

  • Zglăvoc (Cottus gobio)
  • Petroc (Gobio uranoscopus)
  • Moioagă (Barbus meridionalis)
  • Chişcar de rau (Eudontomyzon mariae).

Plante:

  • Eleocharis carniolica
  • Moşişoare (Liparis loeselii)
  • *Clopoţel (Campanula serrata)
  • Iarba gatului (Tozzia carpathica)
  • Firuţă de munte (Poa granitica ssp. disparilis)
    Meesia longiseta
    • Drepanocladus vernicosus
    .

 

Habitatele de interes comunitar din sit, conform Catalogului Infonatura 2000:

 

3230 – Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul

raurilor montane;

3240 – Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor montane;

4080 – Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix;

6410 – Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae);

7240* – Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae;

8220 – Versanţi stancoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase;

4060 – Tufărişuri alpine şi boreale;

4070* – Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium;

6150 – Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;

6230* – Pajişti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase;

6430- Comunităţi de lizieră cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pană la cel montan şi alpin;

6520 – Faneţe montane;

8110 – Grohotişuri silicioase din etajul montan pană in cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani);

3220 – Vegetaţie herbacee de pe malurile raurilor montane;

9150 – Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;

9180* – Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;

9110 – Păduri de fag de tip Luzulo Fagetum;

9130 – Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;

91E0* – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae);

9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea);

91V0 – Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

8120 – Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan pană in

cel alpin (Thlaspietea rotundifolii);

9170 – Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;

6170 – Pajişti calcifile alpine şi subalpine;

8210 – Versanţi stancoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase;

91Q0 – Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros;

8310 – Peşteri in care accesul publicului este interzis.

 

Situl ROSPA0098- Piemontul Făgărașului

 

Situl se întinde pe teritoriul județelor Sibiu și Făgăraș.

Situl este amplasat parte în regiunea alpină și parte in cea continentală. Relieful dominant este deal și munte.

Teritoriul sitului este situat în cadrul Depresiunii Fagarașului pe latura nordică a munților Făgăraș. Munții de pe marginea depresiunii împiedică deplasarea maselor de aer rece boreal și în același timp barează accesul liber al celor submediteraneene din sud, zona depresiunii Făgăraș se află sub influența fenomenului de Foehn, încălzirea curenților de aer veniți dinspre sud spre nord, prin frecarea de pantele munților în acțiunea descendentă spre nord, astfel încat temperaturile din zona depresiunii Făgăraș este mai ridicată decat normal. Rețeaua hidrografică este bogată, alcatuită din numeroase râuri și afluenți ai acestora, vărsându-se în Olt.

Zona sitului este predominant de păsune, fâneața, pădurea apărând pe versanții nordici ai munților Făgăraș..

În cuprinsul sitului avem o arie protejată – Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului.

 

3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

A072 Pernis apivorus

A104 Bonasa bonasia

A220 Strix uralensis

A236 Dryocopus martius

A234 Picus canus

A238 Dendrocopos medius

A429 Dendrocopos syriacus

A239 Dendrocopos leucotos

A321 Ficedula albicollis

A320 Ficedula parva

A031 Ciconia ciconia

A082 Circus cyaneus

A081 Circus aeruginosus

A080 Circaetus gallicus

A338 Lanius collurio

A089 Aquila pomarina

A339 Lanius minor

A108 Tetrao urogallus

A122 Crex crex

A246 Lullula arborea

A091 Aquila chrysaetos

A103 Falco peregrinus

A307 Sylvia nisoria

A379 Emberiza hortulana

A030 Ciconia nigra

Leave a reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.