Muntii Apuseni

Munții Apuseni constituie parte integrantă a Carpaților Occidentali

Munții Apuseni descriere

Munții Apuseni se situează în vestul României, cu desfășurare între Dealurile Sălajului și Crasnei și Valea Barcăului la nord și Valea Mureșului la sud. La est se învecinează cu Depresiunea Colinară a Transilvaniei (și Culoarul Mureșului). La est se învecinează cu Dealurile vestice și Câmpia de vest, pe alocuri.

Deși nu au înălțimi mari, farmecul acestor munți este dat de relieful lor, fragmentat de numeroase văi. Astfel, din Culoarul Mureșului, situat la 300m altitudine, vedem creasta semeață a Masivului Trascău ridicîndu-se cu peste 800m deasupra, la peste 1200m!

 

Cele mai înalte vârfuri din Munții Apuseni sunt:

1. Vf. Bhor (Curcubăta Mare)- 1849m

2. Vf. Vlădeasa-1836m

3. Vf. Muntele Mare-1826m

Munții Apuseni au în componență următoarele masive montane (de la nord la sud):

-Munții Șes-Plopiș

-Munții Meseș

-Munții Pădurea Craiului

-Munții Vlădeasa

-Munții Gilău-Muntele Mare

-Munții Codru-Moma

-Munții Bihorului

-Munții Trascău

-Munții Zarandului

-Munții Metaliferi

Compoziția geologică a Munților Apuseni

Munții Apuseni sunt constituiți dintr-un conglomerat de roci, de la roci magmatice- granite,  cum ar fi Masivul Muntele Mare, la roci carbonatice- calcaroase cum ar fi Munții Bihorului și Masivul Trascău. Alte roci componente sunt gresiile și marnele.

În masivele muntoase cu roci calcaroase întâlnim o mare diversitate de fenomene carstice.

Astfel, aici găsim chei, defilee, peșteri, avene, izbucuri.

Cea mai lungă peșteră din România se găsește aici, în Masivul Pădurea Craiului. Peștera Vântului este cea mai lungă peșteră din România, cu o lungime de peste 50 km!

Din totalul de peste 12.000 peșteri identificate și cartate, peste 3.000 se găsesc în Munții Apuseni. Menționăm aici Peștera Urșilor, Peștera Meziad, amenajate la standarde internaționale, pentru turism.
De asemenea, avem și câteva peșteri care adăpostesc ghețari, cum ar fi Ghețarul de la Scărișoara, Avenul Borțig și Ghețarul Focul Viu din Padiș.

Zona Padiș constituie cea mai reprezentativă zonă carstică din România, adăpostind sute de peșteri, avene, doline, izbucuri etc.

Remarcăm aici Cheile Galbenei, izbucul Galbenei, Peștera Cetățile Ponorului, Poiana Ponor, Avenul Borțig, Avenul V5, Cetatea Rădesei, Cheile Someșului Cald, Lumea Pierdută, Avenul Negru, Avenul Acoperit, Avenul Pionierilor, Avenul Gemănata, Peștera Căput, Poiana Florilor, Poiana Vărășoaia, Poiana Glăvoi etc.

Munții Apuseni sunt cunoscuți din vechime pentru exploatarea zăcămintelor de aur, cea mai faimoasă zonă fiind Roșia Montană- Bucium. De asemenea, în Apuseni se află zăcăminte de cupru, sulfuri, bauxită.

Farmecul Apusenilor este dat de pitorescul așezărilor umane, aici aflându-se cele mai ănalte localități locuite permanet din România, pe cuprinsul comunie Horea, jud. Alba.

De asemenea, un punct de atracție major îl reprezintă Valea Arieșului, cu celebra Mocăniță, trenul de linie îngustă repus în circulație în ultimii ani.

Dacă vrei să descoperi frumusețile Apusenilor, Clubul Montan Apuseni organizează excursii de weekend în care vei putea să descoperi biodiversitatea din zonă alături de o echipă de ghizi calificați.

Urmărește-ne pe pagina de Facebook.

Pe teritoriul Munților Apuseni se află o mulțime de rezervații naturale, dintre care meționăm Detunatele, Dealu cu Melci, Cetățile Ponorului, Valea Galbenei, Molhașurile de la izbuce, Cascada Răchițele, Cheile Turzii, Cheile Râmețului, Cheile Întregade, Piatra Cetii, Cheile Cetii, Cheile Runcului și Pociovaliștei, Peștera Monaei, Peștera Bătrânului, Peștera de la Vadu Crișului etc.

Din punct de vedere biogeografic, avem o singură regiune biogeografică în Munții Apuseni:

-Regiunea biogeografică alpină

Pe teritoriul Munților Apuseni avem o mulțime de habitate, de specii rare și protejate. Pentru acestea s-au creat arii de protecție la nivel european, denumite Natura 2000. Acestea au rolul de a păstra intactă natura și de a permite dezvoltarea activităților tradiționale din zona respectivă, fără a afecta mediul.

Vegetația Munților Apuseni

Munții Apuseni sunt acoperiți cu păduri de foioase la poale, apoi cu conifere iar pe crestele înalte găsim vegetație alpină.

Pădurile cele mai multe sunt de fag și gorun în amestec cu stejar, carpen, frasin, mesteacăn, paltin de munte, salcie, alun, tei, ulm de munte.

În etajul superior avem păduri de molid în amestec cu brad și pin , tisă și zâmbru.

În etajul alpin găsim ienupărul și jenapănul.

Dintre speciile protejate amintim garofița de munte, garofița albă de munte, clopoțeii, gențiana, crucea voinicului, stânjenelul, ghiocelul, floarea de colți- floarea reginei etc.

Fauna Munților Apuseni

Așa cum știm, România adăpostește o treime din populația de carnivore mari ale Europei: ursul, lupul și râsul, specii strict protejate la nivel european.

Alte specii protejate: acvila de munte, vipera, salamandra, ciocanitoarea de munte, ierunca, huhurezul, croitorasul de munte etc.