Povestea excursiei de la Vladeasa

Ce poți spune despre excursia de la Vladeasa? Doar o poveste, pentru că ceea ce se întâmplă acolo e de domeniul poveștilor! Totul e ireal de frumos: peisajul, natura, oamenii care participa la excursie.

Așadar, e ușor de ajuns în lumea poveștilor: vii cu noi la Vlădeasa.

Pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor, am făcut două excursii de weekend: una cu plecare de vineri după-amiaza și alta de dumincă dimineața.

La excursia de vineri până duminică au participat 29 persoane, iar la cea de duminică 40 persoane.

Am ajuns vineri seara la cabană unde am fost așteptați de gazdele noastre cu tradiționala supă de fasole cu afumătura! Apoi a urmat prezentarea lui Ilie Preda despre expediția din Himalaya din 2006. Am ascultat povești despre munți înalți, presărate cu momente savuroase, pentru a ajunge, în imaginație, la poalele Himalayei. Am văzut câte sacrificii cere acest lucru și am învățat multe despre mersul pe munte.

Sâmbătă de dimineață, după o ninsoare proaspătă, am urcat spre creasta Vlădesei. Am reusit să ajungem până la 1700m, unde era un viscol puternic, însoțit de ninsoare. Am mai bâjbâit prin viscol câteva minute și apoi am decis că e mai bine să ne întoarcem la cabană. Acolo am făcut o prezentare a echipamentului alpin: colțari, piolet, ham, cască, carabiniere, coardă.

Seara ne-a prins la cabană pregătiți de cântece de munte. Am cântat multe cântece despre munte, natură, iubire, așa cum numai la o cabană de munte se poate face! Solistul nostru, Ilie, ne-a satisfăcut cerințele, astfel că am petrecut o seară deosebită!

Duminică a sosit și al doilea grup și împreună am mers spre vârful Vlădeasa-1836m, al doilea vîrf ca înălțime al Apusenilor, cel mai înalt al județului Cluj.

Am pornit prin ceață dar eforturile noastre au fost răsplătite de micile pauze în care soarele și-a făcut apariția și care ne-au permis să facem fotografii deosebite. Cu un mic efort și cu echipament adecvat am reușit să ajungem la ora 13.30 pe vârf. Nu am stat mult, deoarece era frig și un viscol teribil, dar ne-am întors mulțumiți că am ajuns pe vârf! După o mică pauză la cabană am plecat spre satul Rogojel, unde ne așteptau mijloacele de transport care ne-au dus acasă.
A fost un weekend deosebit, așa cum a fost întotdeauna la Vlădeasa!