Clubul Montan Apuseni

sigla clubul montan apuseni 2021
deseuri pe munte

Trei solutii de reducere a deseurilor pe munte

Câteva idei de reducere a poluarii pe care le putem aplica în excursiile noastre la munte

Trei soluții simple

 

Am să fac aici o scurtă divagație asupra deșeurilor pe care le găsim abandponate pe munte. Dacă dorești să afli soluțiile propuse, te rog să derulezi până la finalul articolului!

Se spune în rândul iubitorilor de munte că doar locanicii și ciobanii lasă deșeuri pe munte. In urma experienței mele de zeci de ani de umblat la munte am constatat că deșeurile găsite pe traseele montane sunt lăsate de catre cei care umblă la munte, de către locuitorii zonei montane- păstori sau mai nou de către muncitorii firmelor de exploatare a lemnului. Toți lasă deșeuri, singura problemă discutabilă fiind proporția în cadrul acestei ecuații.

Mai demult, datorită contextului economic, deșeurile erau reprezentate de ambalaje de conserve de tablă sau mai puțin de sticle, care în acea perioadă erau reciclabile. În contextul actual, plasticul a invadat viața noastră, astfel că avem ocazia să îl găsim în cele mai inaccesibile locuri de pe pâmânt, de pe fundul oceanelor până pe vârful muntelui.

Este cunoscută problema microparticulelor de plastic  din ocean care ajung in căile respiratorii ale viețuitoarelor marine sau de “munții de deșeuri” abandonați de către expedițiile alpine din munții înalți ai planetei.

În ultimii ani, așa cum ați observat, a crescut imens numărul celor care își petrec concediile la munte, ceea ce ar trebui să fie un lucru îmbucurător dacă aceștia ar ști să prețuiască și să respecte natura. Aceștia sunt în general oameni educați, care știu să prețuiască natura dar întotdeauna se găsesc câțiva rebeli care doresc să distrugă, să iasă în evidență prin ceva deosebit, din păcate în detrimentul naturii, distrugând infrastructura turistică- semne, marcaje, panouri sau aruncând deșeurile petrecerii în mijlocul pădurii. E greu să îi prinzi și să îi pedepsești deoarece aceștia lucrează pe ascuns, în pădure sau în locuri puțin circulate, iar atunci când sunt prinși invocă tot felul de tertipuri legale pentru a nu fi pedepsiți, profitând de proasta aplicare a legilor de către organele abilitate și de ambiguitatea legilor.

Mai avem o categorie de poluatori ai pădurii: firmele care exploatează masa lemnoasă. Aceștia, deși au un conducător și un plan bine stabilit, distrug totul în jurul exploatării cu o insitență și o temeinicie demne de o cauză mai bună. Astfel, sub protecția autorizației de exploatare găsim în raza de activitate a acestor firme drumuri distruse, poduri rupte, marcaje rutiere rupte, cursuri de râu deviate,  izovoare distruse, arbori tăiați și abandonați. Datorită tonajelor mari ale camioanelor, drumurile folosite de ei devin impracticabile. O să mi se spună că sunt drumuri forestiere și că accesul turiștilor este interzis. Așa este, ați găsit marii distrugători ai pădurii în persoana turistului cu rucsacul în spate și cu un aparat foto în mână! Dacă ar fi după capul unora care încă se află la putete în țara asta, ne-ar interzice accesul peste tot în natură, ca să își poată duce la bun sfârșit planul de distrugere a pădurilor. Dovada este și recenta OUG- anulată în instanță, prin care ONG-urile au fost scoase din gestionarea ariilor protejate. Dacă mergi într-un loc unde și-a încheiat lucrul o firmă de exploatare forestieră găsești imagini demne de filme cu sfârșitul lumii: zeci de bidoane de ulei de motor aruncate prin pădure, PET uri de bere, polisitren, conserve de metal, rulote abandonate, paturi de metal, bidoane de metal, oale, cratițe, sârme, cuie, cabluri de oțel, piese auto- un adevărat bâlci.

O altă categorie de distrugători ai naturii o reprezintă noile stâne- în general deținute de o persoană cu bani care nu are de-a face cu comunitatea locală dar care folosește la maxim resursele naturale ale comunității. Pășunatul excesiv cu oi și capre la munte și în special la limita rezervațiilor naturale duce la degradarea biodiversității din zonă, cu efecte ireversibile. În aceste zone și în apropierea stânelor găsim tone de PET uri și alte deșeuri metalice împrăștiate aiurea pe mari suprafețe. Probabil curățenia reprezintă pentru ei ultimul aspect al vieții pe care să îl ia in seamă.

Despre comunitățile locale ce își distrug cu sârg orice resurse naturale nu am să vorbesc aici, e de scris o carte despre asta.

Trecem la ultima problemă, ce putem face noi? Când spun noi mă refer la turistul care este conștient că natura trebuie protejată. Mergem în grup la munte, ne place natura, urmăm marcajele sau drumurile de munte și încercăm să nu lăsăm nimic în urma noastra!

E posibil? În mare parte da, cu puțină bunăvoință!

Eu am să vin cu câteva soluții simple. Poate vi se para puerile, banale dar acesta poate constitui un început simplu, care poate fi pus în practică de către fiecare, fără nici un efort.

 

Trei soluții simple

  1. Nu arunca nimic pe drum. Du totul înapoi acasă.

Pare o idee simplă dar nu toată lumea o aplică, dovadă fiind mizeriile pe care le găsim pe drumuri. Detaliat: du acasă tot ce ai adus în rucsac, inclusiv ambalajul de hârtie al sandviciului, doza de aluminiu, PET ul sau chiștoacele de țigară! Totul! Acasă e simplu: îți deschizi rucsacul și selectezi deșeurile.

 

  1. Nu folosi șervețele umede- de plastic

Trăim în România și ar fi aberant ca în excursile noastre la munte să avem pretenția să găsim în mijlocul pădurii toalete ecologice, cu toate facilitățile. Este normal ca într-o zi de drumeție să ai nevoi fiziologice. Recomandarea mea este să nu folosiți șervețele umde sau alte tipuri de șervețele de plastic ci să folosiți banala hârtie igienică.

 

  1. Nu cumpăra apă plată, avem destule izvoare la munte

În Cluj avem o apă de la robinet de calitate bună, dovedită în urma studiilor efectuate în ultimii ani. Vă recomand să nu cumpărați apă plată, astfel încurajând producția de plastic sau alte materiale poluante. În plus, cu mici excepții, apa de izvor de la munte este de o calitate deosebită.

O să îmi spuneți că sunt niște lucruri foarte simple și că voi faceți așa. Foarte bine, hai să le spunem și altora ce pot face cu resurse minime.

 

În final, o constatare. Toată lumea sesizează nergeulile pe Facebook și așteaptă de la autorități ca lucrurile rele să se îndrepte, stând în fața computerului cu o pungă de popcorn. Din păcate,  regimul comunist în vigoare din 1945 nu dorește ca tu să te implici în viața socială, pentru a își putea continua devastarea acestei țări.

Ce e de făcut?

M-am săturat de adunat gunoaie după alții și a doua zi locurile să arate la fel!

Concluzia mea este că e vorba de educație și rapid ar trebui făcut un program național de educație ecologică, pe o perioadă de cel puțin 25 de ani.

 

Ce poți faci tu? Implică-te în schimbare!

Așa cum ai observat, autoritățile sunt depășite de multe ori de multitudinea de probleme de mediu ivite!

Semnalează probleme de mediu și apoi implică-te în soluționarea lor. Participă la activități de ecologizare-împădurire care îți vor arăta importanța protecției mediului! Participă ca voluntar la activități de refacere de trasee turistice!

Petițiile pe care le-am semnat de-a lungul timpului și manifestările pentru mediu la care am participat de-a lungul timplului au avut rostul lor, dovada evidentă fiind stoparea exploatării aurifere de la Roșia Montană.

Apoi, dacă ți se pare ceva în neregulă cu natura dintr-o zonă, contactează un ONG de mediu cu expertiză în domeniu. Astfel, îți vei putea îmbogăți cunoștințele în domeniu și vei putea face un lucru bun, care îți va aduce o satisfacție sufletească. Așa cum știți, pentru iubitorii muntelui există și alte recompense în afară de cele financiare- mulțumirea sufletească!

De-a lungul timpului Clubul Montan Apuseni s-a implicat în protecția mediului prin cele peste 18 proiecte derulate în perioada 1997-2015. Am avut privilegiul, ca voluntari, să descoperim multe arii naturale deosebite, să devenim custozii de rezervații naturale și să facem studii privind biodiversitatea din Munții Apuseni, îndrumați de către specialiști de la UBB Cluj. Toate acestea ca voluntari! Am compensat lipsa de infromații prin cursuri, deplasări pe teren, proiecte care ne-au adus în cele din urmă să fim buni cunscători ai naturii! Am obținut sumele necesare de la finanțatori privați, care au apreciat entuziasmul nostru, în detrimentul cunștințelor de specialitate.

Dacă ai idei deosebite privind natura te așteptăm să vii alături de noi, să propui o cauză și împreună să o dezvoltăm. A trecut vremea când șeful îți dădea de lucru și tu doar executai. Societatea actuală are nevoie de oameni creativi!

 

Aici găsiți informații privind durata de vață a deșeurilor:

http://iubescorasulmeu.ro/2015/01/23/durata-de-viata-a-deseurilor-in-natura/

 

Dan Moisa

10 aprilie 2019

Leave a reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Verified by MonsterInsights